De Ce URSS Nu A Fost Acceptată în NATO

Cuprins:

De Ce URSS Nu A Fost Acceptată în NATO
De Ce URSS Nu A Fost Acceptată în NATO

Video: De Ce URSS Nu A Fost Acceptată în NATO

Video: De Ce URSS Nu A Fost Acceptată în NATO
Video: COD ROSU! CONFLICT Intre MOLDOVA Si RUSIA - SUA Si NATO Se IMPLICA 2024, Aprilie
Anonim

Rivalitatea pe termen lung dintre Occident și Est a avut șansa să se încheie în 1954, atunci tabăra socialistă a încercat să se apropie de cea capitalistă. La 31 martie 1954, URSS, BSSR și RSS ucraineană au depus o cerere de aderare la NATO, această inițiativă are propriul său fundal.

Afiș politic din anii 70-80
Afiș politic din anii 70-80

Crearea NATO

Crearea blocului NATO a fost percepută de sovietici cu o atitudine negativă, dovadă fiind apelul Ministerului de Externe către guvernul britanic, cu care URSS a semnat un acord de alianță. Notează că URSS consideră intrarea Marii Britanii în NATO ca un act care contrazice tratatul semnat anterior din 1942.

În ciuda atitudinii față de crearea NATO ca o amenințare la adresa securității naționale, legăturile aliate ale URSS cu Statele Unite și Marea Britanie au avut o șansă de prelungire după sfârșitul războiului, dar acest lucru a fost împiedicat de dorința lui Stalin de a impune un nou război pentru stabilirea comunismului în Occident. Potrivit istoricilor, un nou moment pentru schimbarea relațiilor în bine a apărut abia după moartea „liderului” și Dwight Eisenhower a ajuns la putere în Statele Unite.

El a fost cel care a exprimat principiile care au format sistemul internațional de securitate în cheia creării unor relații pașnice durabile la 16 aprilie 1953. De asemenea, Eisenhower a trădat marea importanță a amenințării războiului nuclear care a apărut la acea vreme și a invitat autoritățile sovietice să schimbe cursul istoriei, încheind discursul său cu cuvintele: „Suntem pregătiți pentru asta, ești gata?

Pentru a da un răspuns pozitiv, conducerea sovietică a trebuit să discute și problema asigurării securității colective în Europa la o reuniune a miniștrilor de externe de la Berlin la începutul anului 1954. Aici reprezentanții SUA, Marii Britanii și Franței au asigurat publicul că NATO este o organizație defensivă și vede URSS ca un viitor partener. După aceea, Hrușciov a ordonat să trimită o propunere aderării la NATO. Minsk și Kiev acționează cu aceeași intenție ca și cofondatorii ONU. Documentul spunea că crearea blocurilor militare aflate în luptă a devenit motivul izbucnirii războaielor mondiale și s-a propus schimbarea politicii de creare a grupurilor militare opuse cu o politică de interacțiune eficientă a tuturor țărilor europene, menținerea și promovarea cauzei pace.

Refuzul URSS de a adera la NATO

La 7 mai 1954, Statele Unite, Franța și Anglia au refuzat să admită Uniunea Sovietică, Belarus și Ucraina la membrii NATO. Printre motive s-a subliniat că „caracterul nerealist al propunerii nu este demn de discutat”.

La 14 mai 1955, URSS, Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Germania de Est, Ungaria, Polonia și România semnează Pactul de la Varșovia, care creează un singur comandament militar, cartierul general este situat la Moscova, iar trupele sovietice primesc dreptul de desfășurare pe teritoriul țărilor participante. Confruntarea dintre cele două sisteme, formată ca urmare a acțiunii a două blocuri militare, a dus la incidente în multe țări: Vietnam, Afganistan și altele.

Recomandat: